După dorinţa exprimată la Congresele anterioare - dorinţă des repetată de unii dintre participanţi - ritmul acestor întruniri a fost încetinit: de acum încolo, Congresele de Genealogie şi Heraldică se vor succeda o dată la doi ani, şi anume în anii impari (cu alte cuvinte, între Congresele internaţionale ale acestor ştiinţe, care au loc în anii pari). Va fi, poate, spre progresul cercetărilor, care ar putea profita de acest răgaz spre a spori în întindere şi în profunzime. Stă numai în puterea celor pasionaţi (într-un fel sau altul) de aceste cercetări să le confere calităţi şi utilităţi noi şi să le ridice la înălţimea ştiinţifică fără de care nu înseamnă decât un hobby simpatic sau un snobism neproductiv. Ne vom bucura întotdeauna să-i vedem pe semenii noştri căutându-şi strămoşii şi nu vom înceta să le repetăm avertismentul lui N. Iorga, pentru a nu cădea în greşeala de a căuta strămoşi mari, în locul strămoşilor buni. Vom stărui necontenit asupra necesităţii recuperării memoriei - naţionale şi familiale, deopotrivă. Iar celor care vor zice că nu au de recuperat aşa ceva, le vom spune să se îngrijească de construirea acestei memorii, pentru urmaşii lor.
Acesta este sensul strădaniilor noastre.   Ştefan S. Gorovei

JOI, 20 SEPTEMBRIE, ORELE 9.30 - 13.00.
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei Prezidează: CLAUDIUS VON TEUTUL şi PAUL CERNOVODEANU

ŞEDINŢA  DE  DESCHIDERE

O m a g i u   p r e c u r s o r i l o r

- N. IORGA (1871-1940) — Ştefan S. Gorovei
- CONSTANTIN MOISIL (1876-1958) — Nicolae Edroiu
- TEODOR BALAN (1885-1972) — Mihai-Ştefan Ceauşu
- ŞERBAN FLONDOR (1900-1971) — Ştefan S. Gorovei
- AURELIAN SACERDOŢEANU (1904-1976) — Elena Istrăţescu
- RADU CREŢEANU (1906-1985) — Ştefan Andreescu
- AL. PERIETZIANU-BUZĂU (1911-1995) — Ecaterina Petrescu
- DAN CERNOVODEANU (1921-1999) — Tudor-Radu Tiron

JOI, 20 SEPTEMBRIE, ORELE 16.30 - 20.00
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: NEAGU M. DJUVARA

C o n t r i b u ţ i i   l a   o   i s t o r i e   a   f a m i l i e i   B a l ş

- Ştefan S. GOROVEI (Iaşi), Înaintaşi sau premergători ?
- Maria Magdalena SZÉKELY (Iaşi), Din nou despre Toader Băloş logofătul şi Toader "Bubuiog" logofătul
- Petronel ZAHARIUC (Iaşi), Biserica Sf. Dumitru-Balş din Iaşi
- Sorin IFTIMI (Iaşi), Ctitoriile familiei Balş
- Mihai-Ştefan CEAUŞU (Iaşi), Noi informaţii despre Vasile Balş şi familia sa
- Tudor-Radu TIRON (Bucureşti), Izvoare heraldice din veacul XIX referitoare la boierii Balş

VINERI, 21 SEPTEMBRIE, ORELE 9.00 - 13.15
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: MIHAI DIM. STURDZA

T r a d i ţ i e,  e l i t e,  p u t e r e

- Lucia BERDAN (Iaşi), Neamul ritualic
- Violeta BARBU (Bucureşti), Genealogia Christi : reprezentări iconografice ale genealogiei lui Cristos în Ţările Române
- Andronikos FALANGAS (Ioannina), Cu privire la statutul şi rolul arhonţilor în epoca post-bizantină
- Petre Ş. NĂSTUREL (Paris), Coroana împărătească a lui Matei Basarab
- Dumitru NASTASE (Atena), Vulturul bicefal, simbol elenic post-bizantin al "Învierii Neamului"
- Theophanis DASOULAS (Ioannina), Elitele vlahe din Pind. Exemplul familiilor importante din Metsovo (secolele XVIII-XIX)
- Anton COŞA (Bacău), Genealogii eclesiastice catolice în Moldova
- Lucian LEUŞTEAN (Iaşi), "Proiecte" de uniune dinastică româno-maghiară în perioada 1920-1943

VINERI, 21 SEPTEMBRIE, ORELE 9.00 - 13.15
Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: MIRCEA CIUBOTARU

H e r a l d i c ă

- Paraschiva-Victoria BATARIUC (Suceava), Inele sigilare în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei din Suceava
- Rodica POPOVICI (Iaşi), Cahle cu acvila bicefală în Moldova
- Livia CĂLIAN (Cluj-Napoca), Heraldică medalistică. Evoluţia stemei Transilvaniei (secolele XVI-XX)
- Laurenţiu Ştefan SZEMKOVICS (Bucureşti), O stemă de nobil român din Transilvania
- Constantin ITTU (Sibiu), Omul, stirpea şi stema sa : Andreas Hann von Hannenheim, primar şi jude regal în Mediaş (1679-1745)
- Silviu TABAC (Chişinău), Introducerea stemei provinciale şi a uniformei civile în Regiunea Basarabia. 1813-1818
- Ileana CĂZAN (Bucureşti), Bază de date privind evoluţia ordinelor şi medaliilor din România
- Ana-Felicia DIACONU (Bucureşti), Proiecte de steme orăşeneşti şi districtuale prezentate Comisiei Consultative Heraldice

VINERI, 21 SEPTEMBRIE, ORELE 16.30 - 19.45
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: VIOLETA BARBU

F a m i l i i,   r a m u r i,   p e r s o n a j e  (I)

- Matei CAZACU (Paris), Sfârşitul vechilor Floreşti
- Paul CERNOVODEANU (Bucureşti), O familie de diplomaţi transilvăneni la cumpăna secolelor XVII-XVIII : Corbea din Şcheii Braşovului
- Ion T. SION (Tecuci), Dumitraşco Cârnul - repere genealogice şi istorice
- Marcel LUTIC (Iaşi), Ceva despre familia Cracalie
- Nicolae EDROIU (Cluj-Napoca), O familie de nobili români din Munţii Apuseni : Şterca-Şuluţiu de Cărpiniş
- Florin MARINESCU (Atena), Doctorul Alexandru Moruzi. Informaţii biografice şi genealogice

VINERI, 21 SEPTEMBRIE, ORELE 16.30 - 19.45
Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: MATEI CAZACU

I z v o a r e   g e n e a l o g i c e

- Arcadie M. BODALE (Iaşi), Legături de rudenie reflectate în actele ctitoriceşti de la mănăstirile Suceviţa şi Schitul Mare
- Ioan SCRIPCARIUC (Suceava), Istorii familiale în condicile parohiei ortodoxe Călineştii lui Cuparencu (secolul XIX)
- Petronel ZAHARIUC (Iaşi), O spiţă inedită a familiei Hâra
- Daniel CIOBANU, Sorin IFTIMI (Iaşi), Pomelnicul bisericii Sfinţii Teodori (Iaşi) - sursă de informaţii genealogice
- Valentina PELIN (Chişinău), Arhondologia Ţării Româneşti la 1759
- Ion VARTA (Chişinău), Spiţe de nobili şi mazili din Cornova (Lăpuşna)

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 9.30 - 13.15
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: NICOLAE EDROIU

F a m i l i i,   r a m u r i,   p e r s o n a j e   (II)

- Claudius von TEUTUL (Riegelsberg), Din posteritatea marelui logofăt Ioan Tăutu
- Octavian ONEA, Doina ONEA (Ploieşti), Un strămoş al lui B. P. Hasdeu de la începutul secolului XVII: Nebojatco uricarul
- Constantin REZACHEVICI (Bucureşti), Cine a fost soţia lui Petru Cercel, principala cauză a morţii sale ?
- Adrian URSACHI (Iaşi), Din istoria familiei Ghenghea
- Dan Em. DOBREANU (Bucureşti), Familia Stroici. Istorie şi genealogie
- Mihai Dim. STURDZA (Paris), Succesiunea Brănişteanu şi rudele lui Alecsandri
- Radu-Alexandru STATE (Târgovişte), Originea familiei Creţulescu

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 9.30 - 13.15
Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: ILEANA CĂZAN

S t r ă i n i   î n t r e   r o m â n i

- Ştefan ANDREESCU (Bucureşti), Un vlăstar genovez între boierii Moldovei ?
- Paul PĂLTĂNEA (Galaţi), Aburel. Un neam de armeni stabilit la Galaţi în prima jumătate a secolului XIX
- Mircea HALUNGA (Bucureşti), Date cu privire la familia Antonovici din Botoşani
- Cătălina OPASCHI (Bucureşti), O diplomă de înnobilare - noi date despre familia Pruncul din Bucovina
- Sergiu IOSIPESCU (Bucureşti), Familia Barozzi în România
- Radu BELDIMAN (Bucureşti), O genealogie inedită a familiei de Roma
- Ştefan S. GOROVEI (Iaşi), O familie poloneză la Botoşani : Hynek de Topor

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 16.00 - 17.00
Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei

Întrunirea  anuală  a  Consiliului  Ştiinţific  al
Institutului  Român  de  Genealogie  şi  Heraldică  "Sever  Zotta"

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 17.00 - 19.00
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: ŞTEFAN ANDREESCU

C t i t o r i   ş i   t a b l o u r i   v o t i v e

- Mircea CIUBOTARU (Iaşi), Portrete de ctitori în biserici de pe valea Bârladului superior
- Rodica IFTIMI, Sorin IFTIMI (Iaşi), Portretul ctitoricesc al vornicului Ioan Tăutu de la biserica Bunavestire din Iaşi
- Vasile MUNTEANU (Iaşi), Portretul postelnicului Negrea din biserica de la Oniceni
- Maria Magdalena SZÉKELY (Iaşi), Portrete târzii de ctitori în biserici din judeţul Suceava

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 17.00 - 19.00
Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: CONSTANTIN ITTU

P r e o c u p ă ri   g e n e a l o g i c e

- Radu Ştefan VERGATTI (Bucureşti), Preocupări de genealogie în opera lui Nicolae spătarul Milescu
- Gheorghe MUŞAT (Bucureşti), O genealogie şi un genealogist necunoscut din Ţara Românească : vel paharnicul Stepan Furduescu
- Georgeta FILITTI (Bucureşti), Noi materiale din arhiva lui Ştefan D. Grecianu
- Andi-Marius DAŞCHIEVICI (Iaşi), Un genealogist necunoscut şi activitatea sa : Ioan V. Daşchievici (1879-1971)

SÂMBĂTĂ, 22 SEPTEMBRIE, ORELE 19.00 - 20.00
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei

Adunarea Generală a membrilor
Institutului Român de Genealogie şi Heraldică
"Sever Zotta"

DUMINICĂ, 23 SEPTEMBRIE, ORELE 9.30 - 12.30
Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei. Prezidează: ION M. CANTACUZINO

F a m i l i a   G h i c a

- Ştefan S. GOROVEI (Iaşi), Ghiculeştii - o cvasi-dinastie
- Grigore GHIKA (Bucureşti), O istorie inedită a familiei Ghika
- Neagu M. DJUVARA (Bucureşti), Însemnări ale Monseniorului Vladimir Ghika despre Grigoraşcu vodă din arhivele vieneze
- Mihai Dim. STURDZA (Paris), Posteritatea lui Grigore vodă Ghica Decapitatul
- Radu Sc. GRECEANU (Bucureşti), O condică de socoteli a lui Ion Ghika
- Georgeta FILITTI (Bucureşti), Matila Ghyka
- Radu CIUCEANU (Bucureşti), Ctitoriile Ghiculeştilor
- Tudor-Radu TIRON (Bucureşti), Contribuţii noi la heraldica familiei Ghika

ŞEDINŢA  DE  ÎNCHIDERE

Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului "Sever Zotta", heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e - 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura "Istros" a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării - şi să sprijine, totodată, tipărirea ei - sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate - tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 - 522.2, Banca Comercială Română, RO - 6100 Brăila.

Şedinţele  Comitetului  Director  al  Institutului  "Zotta"
şi  ale  Consiliului  Director  al  CHGS-I

Şedinţa din 10 iulie 2001 a fost, ca şi precedenta, o întrunire comună a Comitetului Director al Institutului şi a Consiliului Director al CHGS-I. S-a prezentat o scurtă dare de seamă cu privire la Sesiunea aniversară (2 iulie 2001), prilejuită de împlinirea a trei decenii de la întemeierea CHGS (v. acest Buletin, p.12); cu ocazia acestei deplasări la Bucureşti, s-au obţinut primele zece coduri ISBN pentru publicaţiile Institutului "Zotta" (cf. Buletinul, 4-6/2001, p.2), precum şi toate informaţiile necesare pentru protejarea siglei şi a titlurilor prin înregistrarea lor la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). În legătură cu acest capitol, d-l Marcel Lutic a prezentat stadiul în care se află ediţia lucrării profesorului Eugen D. Neculau (1900-1974), Sate de pe Jijia de Sus (extrase privind istoria familiilor din zonă).
La capitolul financiar, s-a constatat că, la sfârşitul lunii iunie a.c., cotizaţiile neachitate (de 2/3 dintre membrii Institutului "Sever Zotta") se cifrează la circa 15.000.000 lei, reprezentând restanţe care acoperă perioade între trei luni (trim. II/2001) şi 18 luni (un an şi jumătate) ! Analizându-se această situaţie şi cauzele care au generat-o, s-a decis să nu se aplice automat prevederile statutare referitoare la neplata cotizaţiilor, nici chiar în cazurile cele mai flagrante (restanţe de cinci sau şase trimestre), ci să se facă încă un apel pe lângă cei în cauză, trimiţându-li-se o circulară de avertizare (al cărei cuprins a fost avizat cu această ocazie).
În şedinţa sa din 6 aprilie 1999, Comitetul Director a adoptat proiectul unui Regulament al departamentului heraldic al Institutului "Sever Zotta" (cf. Buletinul, 4/1999); validarea acestei hotărâri de către Adunarea Generală la întrunirea sa din 16 mai 1999 (cf. Buletinul, 6/1999) a marcat implicit (cel puţin în planul intenţiilor) crearea respectivului departament ca structură a Institutului. Având în vedere atribuţiile care vor reveni acestui departament şi pentru aşezarea lui la egalitate cu instituţii similare din Europa, Comitetul Director a decis transformarea Departamentului heraldic al Institutului "Sever Zotta" în Colegiu Heraldic. Această hotărâre ţine seama şi de faptul că numărul foarte restrâns de specialişti din domeniu nu are cum să justifice crearea unei instituţii separate. Structura, organizarea şi modul de funcţionare a Colegiului Heraldic vor forma obiectul unor reglementări speciale, ca părţi integrante ale Statutelor (conform articolului 58 al acestora)
S-a luat în discuţie şi o mai veche datorie a CHGS-I: în 1998, primarul Iaşilor, d-l Constantin Simirad, a solicitat sprijinul pentru crearea unui drapel al oraşului nostru. Discuţiile purtate atunci, în cadrul celui de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, precum şi cele ulterioare, din şedinţele CHGS-I, n-au dus la un rezultat concret, nici una dintre variantele trecute în revistă în acele împrejurări neputând lua forma unei propuneri valabile. Stabilirea drapelului Universităţii "Al. I. Cuza" (cf. Buletinul, 10-12/2000) îngăduie, azi, să propunem o formulă identică pentru drapelul Iaşilor: stema întreagă pe fond alb, bordură bandată în roşu şi argint. D-l Cătălin Hriban s-a însărcinat cu realizarea unor schiţe.
În ceea ce priveşte pregătirea Congresului, s-a analizat constituirea secţiilor, folosirea sălilor puse la dispoziţie de conducerea Filialei Iaşi a Academiei Române, spaţiile de cazare şi problemele financiare.
Următoarele şedinţe (august şi septembrie) vor fi, de asemenea, comune.

Şedinţa din 14 august 2001.
În legătură cu alegerea noului preşedinte al Institutului "Sever Zotta", pentru un mandat de cinci ani (2001-2006), Comitetul Director a constatat următoarele:
1. Conform Statutelor, Preşedintele Institutului "Zotta" este desemnat de Consiliul Ştiinţific dintre membrii săi şi este confirmat de Adunarea Generală (art.19, al.2 şi art.15, lit.f). La data prevăzută pentru alegeri (22 septembrie 2001), Consiliul Ştiinţific al Institutului are următoarea compunere: Ştefan ANDREESCU, Paul CERNOVODEANU, Mircea CIUBOTARU, Maria DOGARU, Ioan DRĂGAN, Nicolae EDROIU, Ştefan S. GOROVEI, Constantin ITTU, Paul PĂLTĂNEA, Ioan-Aurel POP, Maria Magdalena SZÉKELY, Silviu TABAC, Tudor-Radu TIRON, Mihai-Răzvan UNGUREANU, Petronel ZAHARIUC. Un loc este vacant prin retragerea d-lui Adrian Andrei RUSU (notificată prin îndelunga neplată a cotizaţiei) şi titularul său urmează a fi desemnat cu acelaşi prilej.
2. Conform Statutelor, "Consiliul Ştiinţific deliberează valabil în prezenţa a două treimi din membrii săi, sub preşedinţia Preşedintelui Institutului" în funcţie la acea dată; "pentru luarea unei decizii în Consiliul Ştiinţific, sunt necesare două treimi din voturile exprimate; dacă acest quorum nu este obţinut, se votează a doua oară, pentru majoritatea simplă; în caz de balotaj, votul preşedintelui de şedinţă este preponderent" (art.32, al.1 şi 6).
Dată fiind descompletarea menţionată la punctul 1, Consiliul Ştiinţific se va socoti statutar întrunit în prezenţa a 11 dintre membrii săi.
Fiind prezenţi (personal sau prin reprezentanţi) toţi cei 16 membri ai actualului Consiliu Ştiinţific, majoritatea de două treimi va fi de 11 voturi din 16 exprimate, iar majoritatea simplă - nouă voturi din 16 exprimate. În cazul întrunirii numărului minim de membri (11), majoritatea de două treimi va fi de opt voturi din 11 exprimate, iar majoritatea simplă - şase voturi din 11 exprimate. Comitetul Director îşi exprimă, însă, speranţa că nu se va ajunge la această situaţie-limită, care, cu toată respectarea celor mai stricte reguli democratice, este de natură să pună sub semnul întrebării legitimitatea oricărei alegeri.
În funcţie de aceste realităţi şi pentru a simplifica procedura de urmat în ziua de 22 septembrie a.c. (întrunirii Consiliului Ştiinţific fiindu-i rezervată, în economia Congresului, numai o oră), Comitetul Director propune, pentru funcţia de Preşedinte al Institutului "Sever Zotta", trei candidaţi ale căror titluri şi ale căror scrieri în domeniul genealogico-heraldic sunt general cunoscute. Pentru desemnarea candidatului preferat, se va expedia câte un buletin de vot (cu cele trei nume aşezate în ordine alfabetică) fiecărui membru al Consiliului Ştiinţific, căruia îi revine doar să înscrie, în pătratele din dreptul numelor, cifra (1, 2, 3) corespunzătoare ordinii de preferinţă, candidatul căruia i se dă votul urmând a fi marcat cu 1. Astfel completat şi nesemnat, buletinul de vot va fi returnat în cel mai scurt timp prin poştă (pentru membrii din afara Iaşilor, se va anexa câte un plic timbrat, fără numele expeditorului, pentru expedierea buletinului).
Ca măsură de precauţie, buletinul de vot se va trimite destinatarilor în dublu exemplar, dubletul urmând a fi adus personal (sau încredinţat reprezentantului) la întrunirea Consiliului Ştiinţific.
Candidaţii propuşi de Comitetul Director sunt d-nii Nicolae Edroiu, Ştefan S. Gorovei şi Mihai Dim. Sturdza.
S-a decis, de asemenea, constituirea unui birou special, cu funcţionalitate permanentă, compus din Preşedintele în exerciţiu al Institutului şi doi membri, delegaţi de Comitetul Director şi, respectiv, Comisia de Cenzori, pentru a supraveghea respectarea prevederilor statutare şi a hotărârilor referitoare la procedura alegerilor. Biroul alegerilor va ţine evidenţa derulării mandatelor pentru orice funcţie sau atribuţie prevăzută de Statute şi Regulamente, prevenind în timp util Comitetul Director asupra datelor când acestea expiră şi semnalând vacanţele (sau cazurile de vacantare statutară) în vederea stabilirii celor necesare pentru alegerea / desemnarea noilor titulari. Membrii Biroului alegerilor vor putea păstra această atribuţie pe toată durata mandatului lor în organismele din care provin; de asemenea, această atribuţie va putea fi îndeplinită, pe rând, de fiecare dintre membrii celor două organisme.
Această hotărâre completează Regulamentul alegerilor, adoptat de Comitetul Director la 7 noiembrie 2000 (publicat în Buletinul Institutului, 1-3/2001, p.6-7) şi se va considera parte integrantă a sa.
Biroul alegerilor constituit la 14 august 2001 funcţionează sub preşedinţia d-lui Paul Cernovodeanu (Preşedintele în exerciţiu al Institutului) şi are ca membri pe d-l Petronel Zahariuc (din partea Comitetului Director) şi pe d-l Marcel Lutic (din partea Comisiei de Cenzori).
D-l Ştefan S. Gorovei anunţă că la 23 iulie a predat primarului Iaşilor, d-l Constantin Simirad, schiţele pentru drapelul Iaşilor, insistând şi pentru reluarea demersurilor în vederea aprobării stemei oraşului nostru de către Guvernul ţării.
Pentru discutarea unor probleme generate de stema municipiului Roman, CHGS-I va fi convocată în şedinţă extraordinară marţi, 21 august a.c., orele 17.30; în vederea acestei discuţii, d-l Ştefan S. Gorovei îşi suspendă exercitarea atribuţiilor ce-i revin ca Preşedinte al CHGS-I, pe durata suspendării conducerea Filialei urmând a fi asigurată de d-l Mircea Ciubotaru (Vicepreşedinte).

Şedinţa din 11 septembrie 2001. Comitetul de Organizare a analizat stadiul pregătirilor pentru Congresul din 20-23 septembrie, constatându-se că sunt îndeplinite toate punctele prevăzute: cazarea oaspeţilor, dejunurile, cinele şi recepţia de închidere; programul, broşura cu rezumatele comunicărilor şi noul număr al Buletinului, care - în mod excepţional - va purta data de 20 (în loc de 25) IX. 2001; mapele şi ecusoanele. Din păcate, obstacole de ultim moment au apărut în ceea ce priveşte atât cazările (primăria Municipiului Iaşi anunţând, în chiar dimineaţa acestei zile, că retrage cazările oferite în luna iulie), cât şi multiplicarea materialelor. Comitetul de Organizare a trebuit să identifice, de urgenţă, alte soluţii (cazări plătite). De asemenea, s-a observat că, până la această dată, aproximativ o treime dintre cei înscrişi cu comunicări nu au achitat taxa de participare. La acelaşi capitol financiar, s-a constatat că, în urma circularei din iulie, s-a încasat numai jumătate din cotizaţiile restante.
În această zi s-a primit şi ultimul dintre cele 16 buletine de vot distribuite în luna august membrilor Consiliului Ştiinţific, în vederea desemnării noului Preşedinte al Institutului "Sever Zotta"; ca urmare, cele 16 plicuri nedesfăcute au fost închise într-un plic mai mare, care a fost sigilat şi predat d-lui Marcel Lutic, membru al Biroului alegerilor, urmând a fi deschis sâmbătă, 22 septembrie, orele 16, la începutul şedinţei Consiliului Ştiinţific.
S-a avizat primirea de noi membri ai Institutului "Sever Zotta".

Fişele  Tanoviceanu  şi  un  manuscris  Cantacuzino

La moartea lui I. Tanoviceanu, în refugiul de la Odessa (1917), N. Iorga se întreba, îngrijorat, ce vor deveni miile de fişe ale răposatului genealogist şi, indicând pe Sever Zotta ca unic succesor posibil la Academie, exprima opinia că tot Zotta ar trebui să fie cel chemat a se ocupa de lăsământul precursorului său. În împrejurări pe care nu le cunoaştem, fişele lui Tanoviceanu au ajuns la Arhivele Statului din Bucureşti, unde, o vreme (după al doilea război mondial), nici nu au mai fost accesibile, astfel încât s-a crezut că s-au pierdut. Din fericire, fondul există - cu lipsuri, după cât se pare - la Arhivele Naţionale (Bucureşti). D-l dr. Paul Păltănea a binevoit să ne comunice, pentru le face cunoscute cercetătorilor interesaţi, cotele sub care se păstrează ceea ce a mai rămas din celebrul fişier Tanoviceanu:

Ms. nr.1194: extrase de documente din Arhivele Statului, caietele I, III, IV.
Ms. nr.1195: idem, caietele V, VI.
Ms. nr.1196: idem, caietul VII (documente ale Mănăstirii Neamţu).
Ms. nr.1197: extrase de documente din Biblioteca Academiei Române, caietele I-V.
Ms. nr.1198: idem, caietele VI-X şi lista documentelor cu peceţi.
Ms. nr.1199: extrase de documente din arhive particulare, caietele I-IV.
Ms. nr.1800: idem, caietele VII, VIII, X, XI.
Ms. nr.1801: extrase de documente din arhiva "Spiridoniei" (Iaşi), caietele I-IV.
Ms. nr.1802: extrase de documente din arhivele familiilor M. Catargiu, Rosetti-Roznovanu, Dimitrie Greceanu, Hurmuzaki.
Ms. nr.1803: extrase de documente cu privire la instituţiile româneşti.
Ms. nr.1804: idem.
Ms. nr.1805: extrase de documente pentru domni şi sfat, secolele XV-XVI.
Ms. nr.1806: idem, secolele XVII-XIX.
Ms. nr.1807: extrase de documente moldoveneşti cu privire la pârcălabi, vornici staroşti, ispravnici (1400-1830).
Ms. nr.1808: menţiuni de dregători (1393-1848).
Ms. nr.1809: indice alfabetic de dregători, cu indicarea familiei din care proveneau.

D-l Paul Păltănea semnalează şi un alt manuscris - caiet format A 4, cu 152 file - intitulat Familia Cantacuzino. Moldova şi aflat sub cota Ms. nr.1180:
"Membrii familiei sunt ordonaţi alfabetic (după numele de botez), ultimul descris fiind Iordache Cantacuzino-Paşcanu, mare logofăt. Sunt enumerări de documente, cu cota lor, dar redate foarte sumar. Autorul a cercetat documentele de la Academie, Arhivele Statului, Epitropia "Sf. Spiridon" din Iaşi, dar şi colecţii particulare: Rosetti-Roznovanu, Al. Hina (Vaslui), ing. I. B. Cantacuzino (condică), Adela Neculce, Matei Cantacuzino etc. A fost scris după 1912, întrucât citează volumul II din Documentele bârlădene ale lui I. Antonovici, apărut în acel an".
Cercetarea şi valorificarea acestor fragmente genealogice se impune.

Genealogie  şi  heraldică  transilvăneană

Semnalăm cu cea mai vie plăcere şi cu multă bucurie publicaţii transilvănene cu contribuţii importante pentru cercetarea genealogică şi heraldică. Exemplară ni se pare folosirea informaţiilor genealogice în cartea d-lui Adrian Andrei Rusu privind Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700 (Satu Mare, 1997, 386 p. + 16 planşe cu ilustraţii). Pentru fiecare dintre monumentele cercetate, autorul reface, pe baza surselor scrise, spiţele de neam ale ctitorilor, oferind o imagine coerentă şi limpede a «"modelului haţegan" de evoluţie etnoconfesională a elitelor româneşti». Punerea la contribuţie a genealogiei în studierea istoriei politice aminteşte de opera regretatului Radu Popa iar aplicarea acestei ştiinţe în studierea monumentelor istorice ilustrează o tendinţă de mare actualitate pe plan european.
Nobilimea românească din Transilvania (Satu Mare, 1997, 304 p.) este titlul volumului care reuneşte comunicările prezentate la simpozionul omonim (Satu Mare, 18-19 aprilie 1997). Contribuţii de cel mai mare interes - uneori şi sub aspect metodologic - sunt semnate de Ioan Drăgan, Ioan-Aurel Pop, Érszegi Géza, Marius Diaconescu (iniţiatorul simpozionului şi coordonatorul volumului), Engel Pál, Adrian Andrei Rusu, Ioan Haţegan, Ovidiu Pecican, Németh Péter, Sipos Gábor, Tóth István György, Livia Ardelean, Pandula Attila, Bujor Dulgău şi Nicolae Edroiu. Simpozionul şi volumul stau mărturie pentru ceea ce poate aduce colaborarea ştiinţifică pe terenul preocupărilor comune, abordate cu onestitate şi bună credinţă. Frumoasele coperte I şi IV reproduc o stemă (a lui Ioan Tătar, 1686) şi, respectiv, o diplomă de înnobilare, cu stemă (pentru Gheorghe Cozma, 1658). Aceluiaşi subiect îi este consacrată cartea d-lui Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514 (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000, 466 p.), amplă cercetare monografică deschizătoare de drumuri.
D-l Nicolae Edroiu reuneşte în volumul Studii de genealogie (Cluj-Napoca, 2000, 228 p.) mai multe contribuţii, grupate în trei secţiuni (Studii de genealogie; Figuri de genealogişti; Instrumente de lucru). Despre heraldică şi genealogie, acelaşi autor tratează în volumul Introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei (Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1999, 467 p.).
Muzeul Naţional Secuiesc şi Editura "Charta" din Sfântul Gheorghe şi-au asumat dificila misiune de a da o ediţie nouă scrierilor genealogico-heraldice ale lui József Pálmay despre familiile nobile secuieşti. Sub chiar acest titlu generic - Székely nemesi családok - au apărut până acum trei volume (Sfântul Gheorghe, 2000) din cele şase preconizate pentru ediţia întreagă. Primele două conţin reproducerea anastatică a cărţii despre nobilii secui din comitatul Trei Scaune - Háromszek vármegye nemes családjai - tipărită în 1901 la Sfântul Gheorghe: volumul I, literele A-I (p.1-224), volumul II, literele J-ZS (p.225-494). Al treilea volum al seriei reproduce lucrarea dedicată nobililor secui din comitatul Mureş-Turda - Marostorda vármegye nemes családjai - tipărită la Târgu-Mureş în 1904, precum şi alte patru scrieri mai mici. Volumul al patrulea (anunţat deja) va fi consacrat nobililor secui din comitatul Odorhei. Această ediţie, deosebit de îngrijită şi elegant prezentată, va fi de real folos heraldiştilor români, care vor găsi în paginile ei un material bogat pentru studiile lor comparative: stemele din peceţile unor boieri moldoveni şi munteni ar putea fi dovada unor indigenate transilvănene a căror urmă s-a pierdut. (Şt. S. G.)

Sesiunea  aniversară
30 de ani de activitate a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie

Luni, 2 iulie 2001, în sala de şedinţe a Institutului de Istorie "N. Iorga" din Bucureşti, a avut loc sesiunea menită să marcheze împlinirea a trei decenii de la întemeierea Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie. Programul a înscris 11 comunicări, dintre care numai una nu a fost prezentată: Dan Berindei, Comisia Naţională de Heraldică şi Genealogie la 30 de ani de activitate; Ileana Căzan, Bilanţul celor 30 de ani de activitate. Împliniri şi proiecte de viitor; Ştefan S. Gorovei, Heraldica teritorială - o piatră de încercare pentru CNHGS; Nicolae Edroiu, Din preocupările şi rezultatele Filialei Cluj a CNHGS; Paul Cernovodeanu, Primele preocupări de genealogie din Ţara Românească (1727); Cătălina Opaschi, Ecaterina Pârvan, Medalii cu însemne masonice în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României (nu s-a prezentat); Constantin Rezachevici, Mihnea cel Rău şi Ordinul Dragonului; Maria Magdalena Székely, Note genealogice cu privire la Paleologii din Moldova; Tudor-Radu Tiron, Heraldica boierilor Beldiman; Ana-Felicia Diaconu, Sigilii săteşti şi comunale de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX; Laurenţiu Ştefan Szemkovics, Diploma de înnobilare acordată lui Ioan Ursul (1701).
Discuţiile s-au purtat, în cea mai mare parte, în jurul problemelor privind stabilirea heraldicii teritoriale. Comunicarea pe care am prezentat-o a înfăţişat rezultatele CHGS-Iaşi în acest domeniu, expunând pe larg cazurile recente de la Roman şi Vaslui (cf. Buletinul Institutului "Zotta", 4-6/2001, p.5-13). Situaţia creată de H.G. 64/1993 a fost ilustrată cu exemplele mai vechi ale pseudo-armorialului ieşean (realizat, prin 1993, de d-l Traian Benţa) şi cu exemplele mai noi ale pseudo-armorialului botoşănean, culese din Cartea verde a Judeţului Botoşani (Botoşani, 1998). Această situaţie nu este, însă, caracteristică judeţelor Moldovei: colegii bucureşteni şi cei clujeni se confruntă cu aceleaşi atitudini ostile din partea autorităţilor locale. Iar rezultatele sunt cunoscute şi la Ministerul Administraţiei Publice, după cum se vede din nota nr. 490/RPP/6.II.2001: estimarea noastră (că nu s-ar fi realizat nici măcar un sfert) era optimistă: nu s-a realizat decât cam a 50-a parte (60 din 2992 de steme !)… Participanţii au fost de acord că singura soluţie pentru continuarea în bune condiţii a acestei activităţi rămâne modificarea H.G. 64/1993. În acest sens, am predat d-nei dr. Ileana Căzan, secretar al CNHGS, propunerile noastre pentru modificarea numitului act normativ (se publică şi în acest Buletin, p. 13).
Înainte de încheierea discuţiilor, am solicitat conducerii CNHGS avizul asupra cazurilor prezentate (Roman, Vaslui, Botoşani). Poziţia adoptată de CHGS-I a fost, astfel, validată. În cazul judeţului Botoşani, CHGS-I a fost mandatată să transmită autorităţilor locale cuvenitul semnal de alarmă.

Ştefan S. Gorovei

Propuneri pentru modificarea H.G. 64/1993
privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor,
publicată în "Monitorul Oficial", Partea I, nr.46/1193

Întemeiaţi pe experienţa dobândită în opt ani de activitate în domeniul creat de H.G. 64/1993, propunem modificarea articolelor 1-6 ale respectivei H.G. după cum urmează:

Art. 1. Stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor – în continuare, pe scurt: heraldica teritorială – simbolizează, concentrat, după caz, tradiţiile şi realităţile locale. Ele sunt stabilite de specialişti, însuşite de autorităţile publice locale şi aprobate de Guvern.
Art. 2. Stabilirea heraldicii teritoriale se realizează cu respectarea strictă a legilor, regulilor şi normelor ştiinţei şi artei heraldice, precum şi a tradiţiilor româneşti din domeniu, conform cu metodologia elaborată de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (în continuare, pe scurt: CNHGS).
Propunerile de steme, astfel realizate şi însuşite de autorităţile publice locale, se supun avizării, în primă instanţă, filialelor CNHGS dinBucureşti (pentru judeţele din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea), Cluj (pentru judeţele din Transilvania – incluzând Banatul şi Maramureşul) şi Iaşi (pentru cele opt judeţe din Moldova) şi, însoţite de avizul acestora, se transmit comisiilor judeţene special constituite, în vederea analizării conţinutului lor.
Art. 3. În fiecare judeţ se va constitui, prin ordin al prefectului, o comisie compusă din 5-7 membri, specialişti în istorie, arhivişti şi muzeografi. Din comisia judeţeană face parte, de drept, un membru al CNHGS, desemnat de filialele sale conform art.2, al.2, din prezenta Hotărâre.
Art. 4. Comisia Judeţeană se întruneşte o dată la două luni pentru a analiza propunerile de steme însuşite de autorităţile publice locale, urmărind să se asigure exprimarea corectă a elementelor avute în vedere, unitatea stilistică şi evitarea repetărilor (cu deosebire la stemele pentru comune).
În cazul în care Comisia Judeţeană consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1 şi 2, restituie propunerea de stemă autorităţii publice respective, comunicând şi motivele respingerii în vederea îmbunătăţirii proiectului sau a realizării unui proiect adecvat.
Art. 5. Propunerile de steme acceptate de comisiile judeţene, însoţite de avizul filialei zonale a CNHGS, se înaintează, sub semnătura prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, pentru avizarea finală.
Art. 6. Propunerile de steme avizate de CNHGS prin semnătura preşedintelui său, împreună cu documentaţia rezultând din aplicarea art.2, 4 şi 5, se vor înainta, de către prefect, Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, în vederea aprobării de către Guvern.
Art. 7-9 rămân neschimbate.

Aceste propuneri reprezintă punctul de vedere al Consiliului Director al CHGS-I şi al Comitetului Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta".

De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

La 21 august 2001, a avut loc o şedinţă extraordinară a Filialei Iaşi a CHGS, în legătură cu problemele generate de stema municipiului Roman (v. şi Buletinul, 4-6/2000, p.5-11). Procesul verbal al acestei şedinţe se va publica în numărul următor al Buletinului.

Şedinţele de comunicări

Marţi, 11 septembrie 2001: Anton Coşa, Heraldică teritorială. Stema oraşului Bacău; Sorin Iftimi, "Vornicii dinspre doamna". Note prosopografice (III)

Şedinţa din 11 septembrie a marcat şi deschiderea anului academic 2001-2002, cel de-al nouălea an de activitate a CHGS-I. Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 9 octombrie, 13 noiembrie, 11 decembrie 2001, 15 ianuarie, 12 februarie, 12 martie, 9 aprilie, 14 mai şi 11 iunie 2002. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 14.75.25 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Biblioteca Institutului "A. D. Xenopol", str. Lascăr Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.

ARHIVA GENEALOGICĂ anul V (X), 1998, nr.1-2 Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică. Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie). Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%. Fascicula 3-4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8-11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.

Starea  Institutului

La cinci ani de când s-a decis întemeierea sa, Institutul "Sever Zotta" este un organism viu, ale cărui activităţi prind contururi din ce în ce mai precise, în ciuda precarităţii mijloacelor financiare şi a absenţei unui sediu propriu. Cărţi, reviste, acte de tot felul se adună, însă, sporind zestrea acestei instituţii. Propria activitate de editare va începe foarte curând, prin tipărirea unor fragmente (de interes genealogic) din lucrarea profesorului Eugen D. Neculau, Sate de pe Jijia de Sus. Alte volume sunt în pregătire. E cu atât mai importantă identificarea unor surse de finanţare, dar, înainte de toate, achitarea la timp a cotizaţiilor, ca principală resursă măcar pentru buna desfăşurare a activităţilor curente.

Donaţii  şi  donatori

S-au primit cărţi, reviste şi documente de la doamnele Nicola Comănescu, Irina Djonat, Maria Lecca şi de la domnii Ion M. Cantacuzino, Costin Clit, Ioan Drăgan, Ştefan S. Gorovei, Radu Sc. Greceanu, Ion Manolache, Şerban Orescu, Paul Păltănea, Dan Râpă-Buicliu, Const. E. Ştefănescu, Adrian Ursachi.
D-na Rodica Popovici şi d-l Radu Moţoc (Asociaţia Pro- Basarabia şi Bucovina, Galaţi) au dăruit materiale de birotică.

Retrageri

Întrucât, prin neplata cotizaţiilor, au notificat renunţarea la calitatea de membri ai Institutului "Sever Zotta", d-na Zamfira Pungă şi d-l Adrian Andrei Rusu (membri fondatori) sunt socotiţi retraşi cu începere de la 1 iulie 2001.

Noi membri

În şedinţa din 11 septembrie 2001, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Ioana Dimache, Vasile Munteanu, Valentina Pelin, Laurenţiu Ştefan Szemkovics (cu începere de la 1 iulie 2001).

În primul trimestru al anului 2001, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" - în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 90.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 30.000 lei.

Precizări  foarte  necesare

Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.

Ne puteti citi si pe Internet :  www.irgh.org

Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9000 lei.

---

© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" 2001 -ISSN 1582-2206

Ultimul update din 2 februarie 2002/cvt

---