Nr. 7/1999

Recenta întrunire a Adunării Generale a Institutului Român de Genealogie si Heraldică "Sever Zotta", cu prilejul celui de-al X-lea Congres de Genealogie si Heraldică (Iasi, 13-16 mai 1999), a pus în lumină unele intentii si dorinte de a se institui premii si burse. Astfel, d-nii Ion Bals (Elveţia) si Radu Miclescu (Germania) si-au exprimat dorinta de a finanta cercetări privind istoria familiilor Bals si Miclescu; d-l dr. Claudius von Teutul (Germania) a anuntat instituirea unei burse pentru cercetări privind familiile bucovinene; d-l Ion Mavrocordat intentionează să instituie un premiu pentru lucrări închinate familiilor fanariote. S-a făcut publică, de asemenea, constituirea premiilor "Ion C. Filitti" (d-na Georgeta Filitti) si "Elena si Artur Gorovei" (d-l Stefan S. Gorovei). Regulamentele acestor premii si burse se vor stabili ulterior.
 

D-l Grigore Ghika (Bucuresti), membru al Comitetului de Patronaj al Institutului ”Sever Zotta”, ne comunica planul amanuntit al unei ample lucrari inedite despre domnii din familia Ghica, redactata de bunicul d-sale, Ion Ghika (1873-1949), urmas drept al lui Grigore IV Ghica, primul domn pamântean al Tarii Românesti. Absolvent al Scolii de Mine de la Paris, Ion Ghika a fost, între 1919 şi 1944, efor al Spitalelor Civile (doi din cei trei efori reprezentau familiile donatoare Cantacuzino si Ghica). Interesat de istorie în general si de istoria familiei sale în special, Ion Ghika a lucrat mai multi ani, pâna în 1940, la cele opt volume intitulate Istoria voievozilor Ghika. Iata continutul acestor volume, care însumeaza peste 1200 de pagini dactilografiate, cu numeroase documente si ilustratii.

Volumul I, închinat secolelor XVII-XVIII, are urmatoarea compunere: I. Observatiuni asupra unora din lucrarile consultate. II. Gheorghe, Ghica domn al Moldovei. III. Gheorghe Ghica, domn al Tarii Românesti. IV. Subcapitole: luptele din 1661 si 1662 în Ardeal; lupta de la Ujvar 1663; Moartea postelnicului Constantin Cantacuzino; lupta de la Leventz 1664. V. Sederea în strainatate a lui Grigore Ghica. VI. Grigore I Ghica, a doua domnie în Tara Româneasca; lupta de la Hotin. VII. Personalitatea lui Grigore I Ghica voda. VIII. Grigore II Ghica domn al Moldovei. IX. Grigore II Ghica, domn al Munteniei. X. Grigore II Ghica, domn al Moldovei, a doua domnie. XI. Grigore II Ghica, domn al Moldovei, a treia domnie. XII. Grigore II Ghica, a doua domnie în Tara Româneasca. XIII. Personalitatea lui Grigore II Ghica voda; zidirile ridicate de Grigore II; boierii din timpul lui Grigore II. XIV. Centenarul Eforiei Spitalelor Civile. XV. Alexandru Ghica, domn titular al Moldovei. XVI. Matei Ghica, domn al Munteniei. XVII. Matei Ghica, domn al Moldovei. XVIII. Scarlat Ghica, domn al Moldovei. XIX. Scarlat Ghica, domn al Munteniei. XX. Scarlat Ghica, domn al Munteniei. XXI. Alexandru I Ghica, domn al Munteniei. XXII. Grigore III, domn al Moldovei; XXIII. Grigore III, domn al Munteniei: razboiul ruso-turc 1768-1774; prinderea lui Grigore III Ghica voda; Congresul de la Focsani si Congresul de la Bucuresti; campania din anii 1773-1774 si pacea de la Cuciuc-Cainargi. XXIV. Grigore III Ghica în a doua domnie în Moldova: ocuparea Bucovinei de catre austrieci; uciderea lui Grigore Ghica; marturiile Ruxandrei, fiica lui Grigore Ghica, despre moartea tatalui ei; cauzele uciderii. XXV. Personalitatea lui Grigore III; portretele lui Grigore III. domn al Munteniei: razboiul ruso-turc 1768-1774; prinderea lui Grigore III Ghica voda; Congresul de la Focsani si Congresul de la Bucuresti; campania din anii 1773-1774 si pacea de la Cuciuc-Cainargi. XXIV. Grigore III Ghica în a doua domnie în Moldova: ocuparea Bucovinei de catre austrieci; uciderea lui Grigore Ghica; marturiile Ruxandrei, fiica lui Grigore Ghica, despre moartea tatalui ei; cauzele uciderii. XXV. Personalitatea lui Grigore III; portretele lui Grigore III.

Volumul II priveste secolul XIX: XXVI. Evenimentele premergatoare domniei lui Grigore IV Ghica voda. XXVII. Numirea mitropolitului Grigore; dregatorii lui Grigore IV; rascoala lui Simion si Ghită; situatia grecilor din tara; masuri administrative si financiare luate de domn; lucrari executate; relatiile domnului cu consulii si situatia sa fata de puterile straine; razboiul ruso-turc. XXVIII. Personalitatea lui Grigore IV. XXIX. Anexe dupa rapoartele lui Kreuchely. XXX. Alexandru II Ghica voda: plecarea domnilor la Constantinopol; investitura domnului; masuri financiare; raporturile domnului cu consulul rus; inspectiuni în tara; conflictul între domn si Adunare; sosirea sultanului la Silistra; alegerea Adunarii Obstesti în 1836; articolul aditional; afacerea Marsille; plecarea domnului în strainatate; uneltirile lui Mihail Sturdza voda; relatiile domnului cu Milos Obrenovici; activitatea consulilor Titov si Daşkoff; complot contra domnului; deschiderea Adunarii din 1840; prima revolta de la Braila; interventia domnului în favoarea taranilor; noua Adunare din 1841; a doua revolta de la Braila; uneltirile lui Daskoff; sosirea generalului Duhamel; mazilirea domnului; activitatea lui Alexandru Ghica voda în timpul domniei sale. XXXI. Fondarea orasului Alexandria. XXXII. Anexe: date statistice din epoca lui Alexandru Ghica. XXXIII. Despre calatori straini prin Muntenia în timpul lui Alexandru Ghica. XXXIV. Grigore V Ghica, domn al Moldovei: ocupatia ruseasca 1853-1856; razboiul ruso-turc si evacuarea Principatelor de catre trupele rusesti; ocupatia austriaca; reîntoarcerea în scaun a lui Grigore V Ghica voda; parasirea scaunului de catre Grigore V; personalitatea lui Grigore Ghica voda; XXXV. Alexandru Ghica, caimacam al Munteniei.

Volumul III cuprinde anexe documentare: partea I - documente (unele inedite) relative la domnii din familia Ghica, la banul Dimitrie Ghica si urmasii sai în general, precum şi un scurt istoric al bisericii Ghika-Tei, al palatului Ghika-Tei si al aceluia de la Caciulati; partea II - extrase din Storia dei Principi Ghika (1873), de Dora d’Istria (Elena Ghika).

Volumul IV cuprinde genealogia documentata a familiei Ghika.

Volumul V, intitulat Hrisoave, zapise si alte acte, contine acte ramase de la Grigore IV Ghica, între care Condica sineturilor mosiei Colentina (în total, 109 documente).

Volumul VI este constituit din Ilustratii: V,1 - fotografii dupa portretele domnilor si ale unor membri ai familiei (ultimul fiind beizadea Dimitrie, omul politic din veacul trecut); VI,2 - fotografii ale bisericilor Fedelesoiu, Pantelimon (azi darâmata), Sf. Spiridon, Ghika-Tei, ale mormintelor din jurul acesteia si ale palatului Ghika-Tei.

Volumul VII, denumit Apendice (scris în anii 1940-1942), contine completari la volumele anterioare.

Volumul VIII este numit Acte privind descendentii lui Grigore IV Ghica voda si cuprinde documente ramase de la fiii domnului, anume Grigore († 1858) si Scarlat († 1875) cât si unele ramase de la fratele sau, Mihalache Ghica.

O istorie a familiei Ghika scrisa de un membru al ei, pe baza izvoarelor cunoscute, dar si cu numeroase acte inedite, prezinta un interes care nu poate fi tagaduit. Se va gasi un editor pentru ea ?
 

Joi, 8 iulie 1999, Comitetul Director al Institutului "Sever Zotta" s-a întrunit în sedintă ordinară, pentru a examina problemele curente. După ce s-a analizat contributia Institutului la organizarea celui de-al X-lea Congres de Genealogie si Heraldică (Iasi,13-16 mai 1999), s-a cercetat situatia financiară, la încheierea primului semestru de activitate. Comitetul Director a constatat, cu mâhnire, că sunt destul de numerosi membrii Institutului care nu si-au achitat (în întregime sau partial) cotizatiile aferente acestui răstimp, după cum mai există si persoane care si-au asumat calitatea de membri-fondatori fără să fi remis, până la această dată, nici măcar contributia minimă (30.000 lei) la constituirea capitalului social. Fată cu această situatie, s-a decis să se trimită tuturor membrilor Institutului o circulară, datată la 1 iulie 1999, cu consemnarea sumelor achitate si a restantelor. S-a hotărât mentinerea cotizatiei lunare (cu tot ceea ce derivă din acest indicator), în trimestrul III, la suma de 15.000 lei.

Comitetul Director a examinat si posibilitatea de a se tipări unele volume de mică întindere, într-o serie care s-ar putea intitula (după sugestia d-lui Paul Cernovodeanu, presedintele Institutului) Caietele "Sever Zotta"; se are în vedere un volum închinat chiar patronului nostru (reunind studii si documente) si un altul, care să adune evocările genealogistilor si heraldistilor români citite în sedintele de deschidere ale Congreselor din ultimii ani. Înfăptuirea practică a acestui proiect va fi examinată în toamnă.
 

În anul academic 1999-2000, sedintele publice de comunicări ale Comisiei de Heraldică, Genealogie si Sigilografie (Filiala Iasi) vor avea loc după programul cunoscut, de regulă în a doua marti a fiecărei luni, la orele 17.30. Sedinta de deschidere a anului academic este prevăzută pentru marti, 21 septembrie 1999. Calendarul complet al sedintelor va fi stabilit de Biroul Permanent al CHGS-Iasi la începutul lunii septembrie si va fi comunicat prin intermediul numărului 9 al acestui Buletin.
 

                                                             În al treilea trimestru al anului 1999, taxa de înscriere ca membru
                                                                    al Institutului Român de Genealogie si Heraldică "Sever Zotta" - în
                                                                   conditiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 45.000 lei,
                                                                    iar cotizatia lunară este de 15.000 lei.

Neplata cotizatiei atrage o atentionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an prezumă renuntarea voluntară la calitatea de membru (hotărârea Comitetului Director din 11.I.1999).

Până la definitivarea noului statut al BANCOREX, rugăm pe prietenii si colaboratorii nostri să nu mai utilizeze contul deschis la Sucursala Iasi a acestei bănci, pe numele Institutului "Sever Zotta", anuntat în numerele anterioare ale Buletinului (25110.200.201268.000.00.7), ci să întrebuinteze, pentru mandatele postale sau telegrafice, adresa înscrisă în josul acestei coloane.
 

 D-l Radu Miclescu (Germania) - 100 $.
        D-l Mihai-Răzvan Ungureanu - 135.000 lei.
        D-na Viorica Russ (Bucuresti) cu familia - 500.000 lei, în amintirea sotului si părintelui lor, ing. Dan Russ, membru al Institutului († 21 martie 1999).
 

 Trimiterile postale de orice fel - scrisori, colete, mandate etc. - vor fi expediate folosindu-se exclusiv urmatoarea adresa :

 Stefan S. Gorovei, Institutul ”Sever Zotta”, Oficiul postal 1, Casuta postala 32, RO-6600 IASI.
 Tel. 032-21.86.67